article1

Prima dată la protest

M-am trezit în dimineața de 14 noiembrie, atunci am aflat rezultatele Alegerilor Prezidențiale 2016. Nu m-a dezamăgit, era de așteptat ca Igor Dodon, candidatul de stânga, liderul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, să câștige aceste alegeri, pentru că la noi cel mai des se întâmplă că "nimeni" nu a votat persoana respectivă, dar exact ea este câștigătoarea. Corect, câștigătorii la noi sunt  doar cei ce  fraudează, noi altă realitate nici nu cunoaștem. Oare câți cetățeni cinstiți și onești, în general, există, dragi moldoveni ?
   Prima reacție care a fost când am aflat de faptul că Dodon va fi noul președinte, ironic  am surâs cu gandul : “-Будь готов! / - Всегда готов! ”. Ca efect ale acestor alegeri, în acea dimineață am aflat că se organizează un protest în Piața Marii Adunări Naționale,  la ora 13.00. În acel timp deja finalizasem orele, dar trebuia să plec la o recuperare la volei. Mă simțeam  prost gândindu-mă că voi bate mingea cât timp cineva ne fură țara. Am decis să plec în PMAN, să strig odată cu alți mii de oameni pentru demnitate, pentru dreptate, pentru libertate, pentru viitor, pentru Moldova. A fost prima dată când am simțit nevoia de a mă exprima pentru Patrie, nu pentru mine, nici pentru tine, pentru că noi putem fugi de aici, dar Patria Noastră unde să fugă? O bucată de pământ, furată din toate colțurile de oameni degradați. Doar oamenii degradați fură, pentru că nu le ajunge intelectualitate și putere pentru a câștiga cinstit. Când am ajuns acolo, în fața Guvernului, am văzut o mulțime de tineri, uniți sub tricolor  strigând “Jos Mafia!”, “Dodon – tu nu ești președintele meu!”. Nu trebuia să mă gândesc mult până ce am început să strig același  lucru, alături de cunoscuții pe care i-am întâlnit. Mă uitam în jurul meu, m-a impresionat faptul că eram atât de mulți, că eram revoltați, dar nimeni nu uita de omenie, de bunătate și atenție în aglomerația ceea. Deci, am simțit că sunt susținută de concetățeni, e o senzație extraordinară: “Toți pentru unul și unul pentru toți.” 
   Îmi este milă de această țară, 2 metri de pământ pe care trăiesc 3 bătrâni  orbiți  și un copil ce nu știe trecutul, copil permanent manipulat într-o manieră obscură. El nici măcar nu are habar de ce se fac proteste azi. Deoarece ne fură, copile! Ne prostesc încă din secolul trecut uitându-se la noi în ochi și spunând: “Mâine vom avea o viață europeană!”. Acum la sigur vom avea un viitor “european”; la conducere – un statalist care va promova democrația. Unde s-a mai auzit așa ceva, domnilor? Greutățile abia încep.
 
   Era ora 17.45 când protestul deja lua sfârșit și se aprindeau lumânări pentru eroii acestei țări: Grigore Vieru, Ion și Doina Aldea Teodorovici , Gheorghe Ghimpu  care au luptat nu pentru demnitate , ci cu demnitate pentru Valori Naționale, pentru Limba Noastră, pentru Patria Noastră. Dar acum? Cine-s eroii?