Fetele rome, între școală și căsătoriile timpurii

article1
Foto CIJM

Stereotipurile și sărăcia le închid drumul spre școală. Este cazul fetelor de etnie romă, multe dintre care se căsătoresc încă în adolescență și nu mai ajung să obțină studii. Majoritatea nu absolvesc nici clasa a 9-a,  pentru că sunt impuse să stea acasă ca să îngrijească de frații mai mici sau să aibă grijă de gospodărie. Autoritățile nu au o soluție clară pentru această problemă, în timp ce specialiștii care se ocupă de nevoile etnicilor romi  – mediatorii comunitari, dispar treptat din mai multe comunități, din cauza că primarii nu au bani.

„Așa e tradiția la noi, la romi...”

În satul Ochiul Alb din raionul Drochia locuiesc în jur de 300-350 de romi. Din cei aproape 80 de copii, doar 12 merg la școală, iar numărul fetelor școlarizate se apropie de zero, ne povestește mediatorul comunitar din localitate, Eugenia Neniță. Eugenia s-a măritat când avea 17 ani. „Așa e tradiția la noi, la romi. Fetele se căsătoresc devreme, nici nu termină clasa a noua”, spune femeia. Mediatoarea are două nepoate care, la fel, stau acasă, deși ar vrea să învețe. Cele două adolescente au mers la școală 2-3 ani, după care nu au avut posibilitatea să învețe pentru că au plecat cu părinții peste hotare.

„Noi vrem să priceapă ceva, să învețe. Și ele vor să se ducă la școală, dar se rușinează pentru că sunt mari și nu vor să stea într-o clasă cu cei mici”, mai povestește femeia. Ea crede că soluția ar fi ca de acești copii să se ocupe un pedagog special, care să îi ajute să se reintegreze în colectivul de elevi și să recupereze materia restantă.

Autoritățile însă nu au bani nici măcar pentru salariul mediatorului comunitar. Eugenia Neniță activează în această funcție de aproape doi ani, perioadă în care nu a fost salarizată. Motivul – primăria nu are bani.

Școlarizarea fetelor - o problemă a comunităților de romi



Într-un alt sat din raionul Drochia, Gribova, locuiesc în jur de 150 de etnici romi. Natalia Rădiță activează în calitate de mediator comunitar de mai bine de zece ani, dintre care numai ultimii doi are un salariu mai mult decât modest plătit de primărie. Romii din Gribova îi cer ajutorul ori de câte ori au o problemă. Tot la sprijinul ei apelează primăria, poliția, asistentul social și alți funcționari din localitate atunci când au de rezolvat probleme legate de romi.

Femeia spune că școlarizarea fetelor rome este una din cele mai mari probleme ale comunității: „E o problemă dureroasă, inclusiv pentru mine ca mamă și ca persoană de etnie romă, ca mediator. Copiii romi, în special fetele, sunt foarte greu de școlarizat.  Motivele sunt mai multe. Una din cauze este că de multe ori în familii copiii nu au haine și încălțăminte ca să meargă la școală, nu au pe ce cumpăra rechizite. Nici mentalitatea nu este încurajantă”, spune specialista.

Chiar dacă, în prezent, în localitate sunt școlarizați toți copiii, există multe cazuri de absenteism cronic. „Mulți merg la munci cu părinții, mai ales toamna și primăvara. Muncesc cu ziua chiar și cei de clasa a 5-a. Și când îi spun mamei că este important să vină la școală, aceasta îmi zice că ea se duce cu acesta și face 300 de lei pe zi ca să îi hrănească pe ceilalți copii din familie. De multe ori nu am replică la astfel de argumente”, susține mediatorul comunitar.

Problema e și mai gravă în cazul fetelor, ele merg la școală numai până în clasa a 4-a: „Fetele se căsătoresc de la 15 la 16 ani.  Sunt și cazuri de căsătorii mult mai timpurii, când fetița a împlinit 14 ani după 2 săptămâni de la nuntă. Din ciclul gimnazial multe fete nu vin la școală.  Ele trebuie să învețe cum se gătește, cum se fac treburile casnice,  îngrijesc de copii mai mici, sunt impuse să își asume obligațiile celor maturi. Noi insistăm ca ele să absolvească cel puțin nouă clase”.
 

Potrivit unei publicații a ONU (2013) despre romii din Republica Moldova:
doar 52% din fetele rome sunt înrolate în învățământul primar, comparativ cu 84% din fetele non-rome și 55% din băieții romi;
doar 76% din fetele rome merg zilnic la școală, comparativ cu 96% din fetele non-rome.


„Am vrut să învăț, dar nu am avut posibilitate”

O altă femeie, Silvia Feraru, este mediator în satul Cărpineni, Hâncești, localitate în care trăiesc cel puțin 220 de etnici romi. Odată cu instituirea funcției de mediator, cazurile de abandon școlar au trecut în istorie în această localitate. Totuși și aici fetele care reușesc să își continuie studiile sunt în minoritate.

„În majoritatea cazurilor băieții de etnie romă sunt cei care continuă studiile după absolvirea gimnaziului. Este tradiția și stereotipul ca părinții să nu le permită fetelor să meargă la studii mai departe de localitatea ei. Se consideră că dacă va pleca la studii și va rămâne fără supraveghere, când se va întoarce va avea mai puține șanse de a se căsători deoarece un rom nu va lua o fată despre care se aude de rău”, spune Silvia Feraru.

Fiecare caz de absolvire a liceului de către un copil rom este considerat de Silvia Feraru drept o mare victorie: „Un băiat a terminat liceul, la insistența mea. Voia să plece după clasa a 10-a, dar a rămas. Am avut și o fată în clasa a 9-a, dar nu am reușit să-i conving părinții”. Acum în liceul din Cărpineni învață trei fete de etnie romă, iar Silvia speră că ele vor absolvi instituția și vor merge să își continue studiile.

„E foarte greu să le conving dar acum situația nu mai e la fel cum a fost pe timpuri. Unii au înțeles cât de importantă este integrarea  și fac efort să se integreze. Alții se consideră discriminați și se autoizolează.  Dacă sunt doi copii de romi într-o clasă sau într-o grupă de grădiniță tot timpul sunt puși să fie împreună, de mânuță”, afirmă mediatorul comunitar.  

Silvia a absolvit clasa a 9-a și nu a mers să își continuie studiile din cauza că „pe timpuri comunitatea romă nu considera că studiile sunt importante, că nu le trebuie cine știe ce carte, că oriunde ar merge tot țigani îi va numi toată lumea etc”.

Nu a  avut posibilitate să învețe, deși absolvise școala muzicală, învăța foarte bine și spera să plece la studii, la Soroca: „Din păcate, părinții nu mi-au permis. Îmi pare foarte rău. Am momente când nu mă simt discriminată pe criterii etnice, dar, mai degrabă, pe criterii de studii. Mă simt prost atunci când la unele activități toți spun ce studii au, iar eu nu am despre ce vorbi”, afirmă tânăra.

La Soroca numărul fetelor care termină școala e foarte mic



La Soroca, localitate populată compact de etnici romi, fetele merg mult mai rar la școală comparativ cu băieții. „Atestăm o creștere numerică a copiilor școlarizați comparativ cu anul trecut. Totuși nu toți copiii reușesc să absolvească școala, iar absenteismul cronic apare deja în clasele IV-V”, povestește Ghenadie Donos, șeful Direcției raionale învățământ, tineret și sport, Soroca.

Vasile Baș, directorul uneia dintre cele mai mari instituții preuniversitare din raionul Soroca, liceul „Constantin Stere”, afirmă că o singură fată din comunitate a reușit să absolvească instituția pe care o conduce, de când are mandatul de director. „Fata a învățat foarte bine, iar apoi a plecat la studii peste hotare”, ne spune acesta.

Un studiu al ONU cu privire la situația femeilor și fetelor rome din Moldova, făcut în anul 2014, redă cazul a patru familii de romi din Soroca, în care fetele au rămas fără studii. Părinții au povestit că atunci când pleacă din țară fără copii, fiicele mai mari au grijă de gospodărie și de frații mai mici. Ca urmare, ele lipsesc sau abandonează școala. O fată de etnie romă a relatat: „N-am fost la școală niciodată. Am stat acasă și am avut grijă de gopsodărie”. În schimb, frații ei au mers sistematic la școală și chiar intenționează să facă o facultate.

Fetele de etnie romă abandonează școala mai repede decât băieții

Veaceslav Balan, coordonator al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în R. Moldova, afirmă că în cazul fetelor de etnie romă statisticile cu privire la școlarizare sunt mult mai sumbre comparativ cu băieții. „Dacă frecvența în clasele primare este relativ bună, la gimnaziu statisticile atestă un grad înalt de abandon, în special în rândul fetelor. În medie fetele rome abandonează școala cu 1-2 ani mai devreme decât băieții de etnie romă. Acest fenomen are mai multe cauze la bază, cum ar fi căsătoriile timpurii, implicarea fetelor în munci casnice în detrimentul studiilor, nașterile la vârste fragede. Sunt mai multe cauze care trebuie rezolvate în compelx și nu trebuie lăsate pe umerii comunității rome. Nimeni nu a absolvit statul de responsabilitățile sale față de toți locuitorii săi, inclusiv de cei de etnie romă”, afirmă expertul.

Instituția mediatorului moare

Instituția mediatorului comunitar, care trebuia să soluționeze mai multe probleme ale etnicilor romi, e pe cale de dispariție în Republica Moldova. Autoritățile nu au posibilitate financiară și pe alocuri nici dorință să o mențină.  Numărul mediatorilor comunitari a scăzut aproape de două ori comparativ cu anul 2012. „Experții care cartografiază acum situația mediatorilor comunitari atestă că este tendința de a pune în continuare sub semnul întrebării existența acestora într-un număr mare de localități, chiar și acolo unde ei sunt. Numai doi primari au confirmat că ar fi dispuși să lobeze includerea acestor mediatori comunitari pentru anul viitor”, spune Veaceslav Balan.

Potrivit expertului, în prezent în comunitățile de romi din țară există nu mai mult de 14-17 mediatori comunitari, dintre care numai în jur de 10 sunt salarizați.



Excepții care sparg tiparele

Esmiralda Duminică este una dintre tinerele de etnie romă care a reușit să spargă tiparele și să meargă la un colegiu din capitală. Tânăra e acum studentă în anul IV, iar visul ei este să ajungă să facă o carieră în politică după ce va urma o facultate la București. În afară de faptul că este o studentă foarte bună, reușește să facă voluntariat la un ONG specializat în protecția drepturilor etniilor romi, dar și să lucreze ca să se întrețină.

„Părinții m-au lăsat să merg la școală, dar când am ajuns în clasa a 9-a mi s-a spus: „Stai acasă, că fetele noastre nu învață”. Eu însă m-am gândit să merg mai departe, am luat actele și am venit la Chișinău”, povestește Esmiralda.
Nu credea că va reuși să obțină un loc la buget și nici nu își făcea planuri foarte mari: „Pur și simplu am depus actele și am revenit acasă”. Câteva săptămâni mai târziu a fost anunțată de o colegă că a fost admisă la buget, iar preocuparea sa cea mai mare a fost cum să le dea vestea rudelor.

„Mama și bunica nu au fost împotrivă, chiar m-au încurajat să învăț spunând că ele nu au avut așa șansă. Din partea bărbaților din familie era o problemă: „Cum o să stai tu acolo singură, cine o să aibă grijă de tine, sunt mulți oameni răi etc...”
Spre deosebire de Esmiralda, majoritatea fetelor din comunitatea sa au făcut doar clasele primare, după care au plecat la muncă peste hotare împreună cu părinții lor. Unii părinți se străduie să-și mărite cât mai repede fetele, iar tradiția vine din timpuri străvechi. „Percepția care există e că tu ești femeie, deci nu trebuie să înveți, trebuie să stai acasă să ai grijă de copii și de bărbat. Asta e toată viața ta. Nu îți poți permite să ieși cu o prietenă în oraș”, spune Esmiralda.

Chiar dacă ea a reușit să spargă tiparele, prejudecățile au urmărit-o și încă o mai urmăresc, doar că în timp au făcut-o mai puternică: „Nu am ascuns niciodată că sunt de etnie romă,  aud și acum șușoteli atunci când trec pe coridoarele de la cămin. Eu nu mai sufăr, eu mă amuz...”. Ceea ce o deranjează este că oamenii fac o diferență clară între romi și neromi. „Adică tu poți să fii rus, găgăuz, bulgar, arab, important e să nu fii rom.... Este la noi în societate un stereotip că dacă persoana e de etnie romă ea trebuie să fie murdară, să cerșească, să ghicească”, susține Esmiralda.

O altă tânără de etnie romă, Alvetina, a ruinat două stereotipuri prin propriul exemplu. În afară de faptul că a reușit să absolvească cu brio liceul, fata a mers la o facultate în domeniul tehnologiilor informaționale, specialitate tradițional adresată băieților. Succesul pe care l-a obținut îl atribuie muncii pe care a depus-o, dar și exemplelor pe care le-a avut în famili. Tatăl a absolvit medicina, iar mama a încurajat-o mereu să învețe și să își urmeze visurile, chiar dacă ea însăși nu avea mai mult de nouă clase. Un alt model pentru ea a fost Elena Sîrbu, prezentatoarea emisiunii „Petalo Romano" și mătușa sa, mediatorul comunitar, Varvara Duminică.  

La facultate e singura studentă de etnie romă, iar peste un an sau doi se vede tot la universitate, în România, unde vrea să își urmeze visul de a face o carieră în domeniul politic. „Foarte multe fete care doresc să absolvească școala provin din familii vulnerabile. Un alt motiv este distanța până la școală și transportul. Insuficiența informațiilor este la fel un motiv, pentru că tinerele nu cunosc toate oportunitățile ce li se oferă. Nu în ultimul rând, printre cauzele neșcolarizării și abandonului școlar sunt căsătoriile timpurii care și astăzi se păstrează", afirmă tânăra. Zâmbește larg când o întreb dacă nu se căsătorește: „Pentru mine e prea devreme, eu nu mi-am trăit viața, nu am terminat facultatea, vreau să îmi văd toate visurile realizate. Mă voi căsători când va veni timpul”, spune Alvetina

Femeile și fetele rome, printre grupurile cele mai dezavantajate



Un studiu cu privire la situația femeilor și fetelor rome din Moldova, realizat în urmă cu doi ani, arată că este foarte dificil de obținut informații exacte despre căsătoriile timpurii în familiile rome. Și asta pentru că acestea nu sunt înregistrate oficial. Studiul atestă că atunci când fetele rome se căsătoresc timpuriu se perturbează procesul de învățământ, acestea fiind impuse să renunțe la copilărie și să gândească și să se comporte ca niște adulți. Astfel, acestea își pierd șansa de a face studii și de a avea un serviciu.

Un studiu regional privind situaţia romilor realizat în anul 2011, relevă că femeile şi fetele rome continuă să fie unul dintre grupurile cele mai defavorizare din Republica Moldova. Potrivit cercetării,  aproape jumătate din femeile rome, în vârstă de 16 ani +, nu au studii și doar cinci la sută au studii medii generale sau liceale.

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Advocacy for Child Rights” desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) cu suportul UNICEF Moldova. Opiniile exprimate pe acest site aparţin autorilor şi editorilor şi nu reflectă neapărat politicile sau viziunile UNICEF.