Copiii bătuți sau violați, la expertiza medico-legală lângă morgă

article1
Colaj CIJM

Pentru un copil abuzat fizic sau sexual calea spre dreptate trece printr-o mulțime de proceduri deloc ușoare. Una dintre acestea este expertiza medico-legală, care se face de regulă în instituțiile unde se află și morga. Specialiștii care se ocupă de problemele copiilor cer să fie deschise centre zonale unde examinarea să se facă în condiții prietenoase și nu în încăperi cu gratii la geam sau prin fața cărora trec într-una mașini cu sicrie.

„Atmosfera de aici, sigur, nu este pentru un copil”

O încăpere mică, de obicei sumbră, cu gratii la geamuri– așa arată, în majoritatea raioanelor, sălile unde copiii vin să treacă expertiza medico-legală. La ușă, oamenii fac coadă după certificate de deces sau documente care certifică leziunile corporale. La Chișinău, copiii care au fost bătuți sau violați sunt aduși la Centrul de medicină legală aflat pe strada Korolenco. La numai câțiva pași distanță se află morga, iar „primirea și eliberarea cadavrelor” se face aici 24 din 24 de ore, după cum ne anunță un indicator din curtea instituției. Mașinile cu sicrie ies una după alta din ograda instituției, iar cel puțin o dată pe zi un camion încărcat cu coșciuge transportează la cimitir „cadavre ale nimănui”. Tabloul sumbru este completat de un magazin unde se vând coroane și sicrie, dar și de publicitatea unei agenții care oferă servicii funerare. În interior atmosfera nu e mai prietenoasă, deși cu câțiva ani în urmă aici s-a făcut o reparație capitală. În hol stau oameni veniți după certificate, unii au vânătăi pe față, alții au picioarele sau mâinile fracturate.

Colaj CIJM

VIDEO// Unde se face expertiza medico-legală a copiilor abuzați

„Unii copii se sperie, alții se amuză. Dar sigur atmosfera de aici nu e pentru un copil”, recunoaște Aurel Vicol, șeful secției clinică, municipiul Chișinău. Specialistul ne dă asigurări că medicii fac tot posibilul ca un copil care nimerește în această instituție să contacteze cât mai puțin cu pacienții adulți. „Orice copil care vine la registratură este invitat în biroiul medicului fără rând. De acest tratament privilegiat se bucură și pacienții maturi care vin încoace cu copiii lor”, menționează Vicol.

Până nu demult instituția, la fel ca celelalte centre de acest fel din țară, nu avea o încăpere separată pentru examinarea copiilor. O sală în acest scop a fost deschisă aici abia în urmă cu doi-trei ani. Atmosfera  nu lasă impresia că ne aflăm într-o sala destinată copiilor, iar gratiile de la geam o fac și mai sumbră. Conștienți de asta, medicii și-au propus să aducă jucării de acasă și promit că în câteva săptămâni încăperea va fi mai primitoare.

„Copiii sunt foarte stresați, e nevoie de un psiholog...”

Aurel Vicol ne dă asigurări că nu doar condițiile în care se face examinarea propriu-zisă s-au schimbat, dar și atitudinea medicilor. „În vara anului 2014 tot personalul secției a trecut prin instruiri referitor la examinarea copiilor. Am învățat să discutăm cu copilul, îl lăsam pe el să povestească singur ce i s-a întâmpat. Am observat că atunci când vin la examinare, copiii sunt foarte stresați”,  spune medicul.

Deși toți copiii care ajung în sistemul de expertiză au trecut printr-un stres enorm, organigrama Centrului de Medicina Legală nu prevede angajarea unor psihologi. Astfel, nimeni nu are grijă să-l pregătească pe copil pentru procedura, deloc ușoară, prin care urmează să treacă. „Ar fi necesar un psiholog care să lucreze nu doar cu copiii, dar și cu maturii care sunt victime ale diferitor forme de violență, ba chiar și cu medicii de aici, care tot sunt stresați”, recunoaște Vicol.  

Colaj CIJM

Nu sunt pregătiți pentru expertiză, nimeni nu le spune ce urmează

Despre problema pregătirii psihologice a copiilor care urmează să treacă prin expertiză vorbesc mai multe ONG-uri specializate în domeniu. Rodica Corețchi-Mocanu, coordonator programe asistenţă psiho-socială la Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC), afirmă că majoritatea copiilor nu  sunt pregătiți din punct de vedere psihologic pentru a trece prin acest examen traumatizant pentru ei.

„Când copilul este asistat de un serviciu specializat, cum este al nostru, îl pregătim, îi explicăm  ce o să urmeze, facem tot posibilul ca această procedură să fie cât mai puțin traumatizantă pentru el. În alte cazuri, copiii nu sunt pregătiți, ba chiar sunt însoțiți la această examinare de părintele care este abuzator, ceea ce este inadmisibil”, spune experta.

 Specialista susține că e nevoie de un centru de asistență a copiilor care au tangență cu procedurile legale, în cadrul căruia să fie efectuată și expertiza medico-legală. „Personalul acestui centru trebuie să dispună și de calificarea necesară. Trebuie angajat un psiholog care să poată să acorde copilului asistență, și care să stabilizeze copilul după ce procedura este finalizată. Sperăm că  serviciul va fi instituit în termeni rezonabili, dar din păcate acest lucru se tergiversează”, precizează Rodica Corețchi-Mocanu.

VIDEO// Interviu cu Rodica Corețchi-Mocanu, coordonator programe asistenţă psihosocială la Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC)

Unii copii trec de două ori prin aceeași expertiză

Alina, o adolescentă de 13 ani, a început să fie molestată de tatăl ei când avea şase ani, iar ceva mai târziu a fost violată. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, bătăile şi injuriile făceau parte din regimul zilnic al familiei lor, mai ales când bărbatul se îmbăta. Atunci nu mai conta în cine loveşte - în soţie sau în cei doi copii. Când fata credea că nu mai are scăpare, le-a venit în vizită o mătuşă de peste hotare. Aflând despre drama prin care trece nepoata sa, femeia a depus o cerere la poliţie raportând abuzul sexual comis asupra copilului. Între timp,  aflând că ar putea avea probleme, tatăl a dus copilul la un medic ginecolog de la care a obţinut un certificat precum că fata ar fi fost virgină. Prima acţiune întreprinsă după înregistrarea cazului la Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii a fost efectuarea expertizei medico-legale, care a arătat clar că adolescenta fusese violată. În instanța de judecată ginecologul a recunoscut că prioritare sunt concluziile din raportul de expertiză. Avocatul învinuitului a insistat totuşi să fie realizată încă o expertiză medico-legală, Alina fiind nevoită să suporte încă o dată această experienţă traumatizantă. Până în prezent nici procuratura, nici instanţele de drept nu au reacţionat privind atragerea la răspundere penală a medicului care a eliberat certificatul fals. Povestea Alinei este descrisă în broșura „Copilul victimă a abuzului sexual: Intervenții multidisciplinare”, care dezvăluie mai multe cazuri din experiența CNPAC.

„Fie camera cât de frumoasă, având zăbrele la geam, copilul retrăiește trauma”

Cazul Alinei nu este unul singular. Ludmila Popovici, directorul executiv al Centrului de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, afirmă că în Moldova copiii nu ar beneficia de servicii cu adevărat prietenoase. „De exemplu, dacă iei un copil și îl  duci într-o cameră și el va vedea peste geam ceva ce-i amintește de traumă, atunci nu va vorbi. Dacă o să vadă niște zăbrele, fie camera ceea cât de frumos colorată, cu jucării, cu cărți, el își va aduce aminte de coșmar”, spune Ludmila Popovici.

Ea susține că organizația pe care o reprezintă a asistat minori care în mare parte au fost bătuți la poliție, fiind legați de calorifere, ținuți flămânzi sau fără apă. „Dacă unui polițist i se pare un lucru neimportant să țină un copil fără apă și fără mâncare timp de o zi sau o zi și o noapte, atunci pentru copil asta e foarte grav. Dacă mai punem la asta și agresivitatea, și presiunile, și abuzul fizic față de minori, evident că se adaugă acea traumă suferită de copil și atunci consecințele sunt grave”, mai adaugă președinta organizației „Memoria”.

Popovici spune că numai specialiști bine pregătiți îi pot ajuta pe copiii abuzați. Potrivit ei, la centrul „Memoria” activează psihologi, psihoterapeuți, medici care discută zile în șir cu victimele și adună toată informația într-o fișă. Ulterior, informația este discutată de specialiștii, astfel încât în raportul final să fie expusă o viziune clară asupra situației. „Nu cred că specialiștii de la Centrul de expertiză medico-legală au asemenea posibilități - să lucreze o lună câte o oră la fiecare trei zile cu persoană ca să discute. Ei au un timp foarte restrâns, posibilitate foarte limitată de a discuta cu persoana, de a culege și a obține informații. De asta ei își pot formula opinia în baza unor relatări obținute într-un timp foarte scurt, într-un context destul de neclar”, subliniază Ludmila Popovici.

„Dacă ar avea de ales, un copil nu ar accepta niciodată să treacă prin asta”

Despre condiții neprietenoase din centrele unde are loc expertiza vorbește și  avocata Natalia Bairam, care a asistat în instanțe mai mulți copii victime ale abuzurilor sexuale. „Din pacate copiii sunt nevoiți să treacă această expertiză în aceleași locuri cu maturii. Condițiile nu sunt diferențiate. Camera este rece și neprietenoasă. Copiii se simt foarte rău acolo”, spune avocata.

Ea afirmă că în cazurile în care un copil nu este apărat de un avocat legea nu prevede, în mod obligatoriu, ca ei să fie asistat de un apărător de stat. „Ofițerul de urmărire penală nu intră în detalii și nu le explică nici cele mai esențiale drepturi, nemaivorbind de faptul ca să le spună că urmează să treacă printr-o procedură traumatizantă. Copiii mi-au povestit că ei nu s-au simțit bine și dacă ar fi să decidă, ei nu ar fi trecut niciodată prin această procedură”, susține Natalia Bairam.

Din practica sa, cel mai mic copil care a trecut prin expertiza medico-legală avea doar trei ani. Potrivit expertei, o problemă mare există în cazul copiilor cu vârste mai mari de 14 ani. „Uneori  violurile sau actele sexuale nu se comit cu aplicarea violenței fizice. Copiii sunt frumos pregătiți de infracțiune. Expertul nu concluzionează că au fost stabilite anumite infracțiuni caracteristice violului și sarcina probării cade pe umerii copilului. Iată de ce pledăm și pentru expertiza psihologică, care la moment nu este recunoscută”, subliniază avocata.

Monopol în dosarele de abuz a copiilor

Și Ludmila Popovici de la Centrul „Memoria” avertizează că justiția, atunci când examinează cazuri de abuz a copiilor, ar trebui să ia în considerare și concluziile psihologilor, nu doar cele ale medicilor. „Avem lacune serioase, este un fel de monopol, în instanță se acceptă numai expertizele medico-legale. De aceea este foarte important, chiar și în cazul maturilor abuzați, să nu ne limităm doar la raportul de expertiză medico-legală, dar să vedem care sunt și opiniile specialiștilor care au lucrat cu asemenea persoane, chiar si opiniile psihologilor din alte instituții care au lucrat pe caz”, subliniază experta.

Ea povestește că în practică a avut cazuri când prima instanță de judecată a ignorant opinia specialiștilor din sectorul neguvernamental, aceștia fiind chemați abia la Curtea de Apel ca să se expună. „Opiniile din raportul de expertiză medico-legal sunt dominante în instanța de judecată, chiar și practica CEDO arată acest lucru - când la Curte au ajuns documente contradictorii și nu au fost luate în considerare”, afirmă specialista.

VIDEO// Interviu cu Ludmila Popovici, directorul executiv al Centrului de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”

Soluția: experții legiști trebuie instruiți

Daniela Misail-Nichitin, director de programe la Centrul Internațional ”La strada” afirmă că pentru a schimba situația în domeniu este nevoie de instruirea personalului. „Cineva consideră că ar fi necesar ca medicii legiști care fac nemijlocit expertiza să fie femei. Asta e foarte greu de realizat deoarece este  imposibil să influențezi  decizia absolvenților de la medicină să aleagă această specializare. Pentru a avea o atitudine mult mai sensibilă pentru victimele infracțiunilor cu caracter sexual este necesară o instruire și pregătire specială, de cel puțin 40 de ore”.  

Potrivit ei, o altă posibilitate ar fi ca în cazul infracțiunilor cu caracter sexual, de colectarea probelor să se ocupe un medic ginecolog. „În  acest caz varietatea de gen este mai mare, iar victimele ar avea posibilitatea să aleagă între un bărbat și o femeie. Asta ar fi o cale pentru a asigura accesul, deoarece medicii ginecologi există în toate localitățile mai mari” .  

Experta precizează că programul de pregătire a medicilor legiști nu include niciun modul care să le creeze abilități de lucru cu copiii. „Nu știu care sunt raționamentele, fie că se consideră că aceste cazuri sunt foarte rare și odată cu experiența specialistul poate căpăta anumite deprinderi, dar acest aspect  ar trebui să se regăsească în mod obligatoriu în programul de pregătire. La nivel de sistem acesta trebuie revăzut integral”.

Potrivit datelor Procuraturii Generale, anul trecut în țară au fost înregistrate aproape  600 de cazuri de abuz sexual, trafic de persoane sau violență în familie, cu implicarea copiilor.  Cei mai mulți copii – 171, au fost victime ale abuzului sexual, iar aproape 90 - victime ale violenței în familie.

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Advocacy for Child Rights” desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) cu suportul UNICEF Moldova. Opiniile exprimate pe acest site aparţin autorilor şi editorilor şi nu reflectă neapărat politicile sau viziunile UNICEF.