Racolarea copiilor pe Internet devine un fenomen tot mai frecvent în Republica Moldova, iar cei mai vulnerabili la astfel de infracţiuni sunt adolescenţii care petrec ore în şir în fața calculatorului. Experții menționează că pentru a evita pericolele Internetului părinţii ar trebui să urmărească activitatea copiilor online, iar profesori - să-i informeze despre situaţiile de risc ce pot apărea în mediul virtual.

Un studiu prezentat recent de Organizaţia Internaţională „La strada” arată că majoritatea copiilor navighează pe internet nesupravegheaţi, iar 20 la sută dintre ei, în special cei cu vârste în jur de 13 ani, petrec în mediul virtual șapte ore pe zi, cel mai mult în timpul nopţii, iar fiecare al doilea copil a recunoscut că a transmis date personale şi fotografii pe internet. „Cercetarea sugerează că este extrem de important să ne concentrăm pe protejarea tinerilor în faţa tentaţiilor periculoase de pe Internet, dar şi pe informarea părinţilor despre măsurile de siguranţă”, conchide directoarea organizaţiei „La Strada”, Daniela Misail-Nichitin: „Un lucru ce ne-a pus în gardă este faptul că circa 10 la sută dintre copiii care au făcut cunoştinţă cu persoane străine pe internet, diferenţa de vârstă este de 20 de ani, adică la vârsta de 12 ani copilul face cunoştinţă cu persoane de 30-40 de ani. Ţinând cont de faptul că din listă au fost scoase rudele acestor copii, întrebarea este cu ce scop adulţii fac cunoştinţă cu copiii la vârtele respective”.

Numărul copiilor abuzați pe internet se dublează în fiecare an 

Statisticile platformei naţionale de promovare a siguranţei copiilor pe Internet www.singuronline.md, dezvoltată de Centrul „La strada”, arată că de la an la an numărul adresărilor din partea copiilor care declară că au fost abuzaţi în mediul online se dublează. Deși Republica Moldova se regăsește în top 10 ţări cu cea mai mare viteză de Internet, iar rata de penetrare a serviciilor de Internet este în creștere de la an la an, răspunsul statului întârzie să apară, constată reprezentanții societății civile.

„Până în prezent, în Republica Moldova nu există o platformă sau un grup național care să abordeze subiectul dat, iar politicile naționale în domeniul protecției și educației copilului nu fac nicio referire la siguranța acestora pe Internet. În condițiile în care tehnologiile informaționale se dezvoltă rapid și devin tot mai accesibile și aplicabile în diferite sfere ale vieții, tăcerea autorităților statului este deosebit de riscantă”, susține directoarea Centrului „La Strada”, Ana Revenco.

În februarie 2012 R.Moldova a ratificat Convenţia Consiliului Europei cu privire la protecţia copiilor împotriva exploatării şi abuzului sexual. Drept urmare, Ministerul de Interne a creat o secție specializată în protecţia copilului în cadrul Centrului pentru combaterea crimelor informatice pentru combaterea pornografiei infantile. Cu toate acestea, acum un an autoritățile au anunțat despre elaborarea unui plan de acţiuni tematic de măsuri pentru protejarea copiilor pe Internet, care încă nu este pus în practică. 

Crime cibernetice tot mai multe

Reprezentanţii organelor de drept spun că infracţiunile legate de internet sunt mai noi şi au au început să fie înregistrate în ultimii doi ani. Cu toate acestea, fenomenul trezeşte îngrijorare, deoarece infracţiunile sunt strâns legate de exploatarea copiilor, traficarea lor, de pornografia infantilă, dar şi de crime oribile, cum a fost, bunăoară, cazul unui copil omorât de către o persoană cu care a făcut cunoştinţă printro reţea de socializare, ne-a declarat şeful direcţiei urmărire penală din cadrul Centrului pentru combaterea traficului de pesoane, Iurie Podarilov. El a descris şi câteva scenarii prin care copiii sunt racolaţi prin internet de câtre potenţialii abuzatori: „Încetul cu încetul discuţiile devin mai deschise şi se trece la teme intime, după care li se propune întâlnire la o cafenea, unde copilul este servit de potenţialii abuzatori cu diferite bucate, apoi li se propun diferite acţiuni, unele perverse. Sunt cazuri când copii sunt recrutaţi să pozeze în faţa camerelor web, aceasta e în cazul fetelor. La fel, se trece încetul cu încetul de la pozare obişnuită la pozare nud, după care fotografiile ajung pe diferite site-uri, iar fetele încep să fie şantajate”.

Procurorul Veaceslav Soltan, şef interimar al secţiei de tehnologii informaţionale şi investigaţii ale infracţiunilor în domeniul informaticii, din cadrul Procuraturii Generale spune că procurorilor le este foarte greu să investigheze crimele cibernetice fără un suport legislativ suficient și măsuri de prevenire a infracțiunilor informaționale. Legislația actuală a Republicii Moldova nu are acoperire suficientă în zona cibernetică, spune procurorul. 

Legea „Big Brother”

Un proiectul de lege, promovat de Ministerul Afacerilor Interne, menit să combată pornografia infantilă, aprobat de Guvern la 30 martie 2016 și ajuns în Parlament toamna trecută, prevede modificarea legislației în privința combaterii infracțiunilor pe Internet și sporirea atribuțiilor organelor de drept în acest sens, a trezit îngrijorări și a generat discuții contradictorii. Documentul, numit Legea „Big Brother” (fratele mai mare) prevede extinderea atribuțiilor instituțiilor abilitate în privința combaterii fenomenului de pornografie infantilă, procesul de descoperire și sancționare a infracțiunilor informatice, dar și a furturilor bancare. Mai multe organizații neguvernamentale, între care și Centrul de Investigații Jurnalistice, și-au exprimat îngrijorarea în privința documentului și au menționat că acesta acordă drepturi extrem de largi instituțiilor de drept în cazul unei liste extinse de infracțiuni, nerespectându-se principiul protecției vieții private și a libertății de exprimare.

Deși intențiile autorităților par a fi bune, totuși mai mulți experți au criticat în termini duri proiectul de lege. Juristul Vlad Gribincea, președinte al CRJM, susține că practica juridică din Republica Moldova arată că legile care vin să înăsprească domeniile de combatere a infracțiunilor nu întotdeauna au fost utilizate în scopurile corespunzătoare și că anume acest aspect îi îngrijorează pe reprezentanții societății civile din domeniu. „Prin formulări foarte generale pe care le prevede proiectul, de fapt se instituie mecanisme extrem de intruzive în viața privată. Într-o societate cum este cea moldovenească nimeni nu este sigur că aceste mecanisme nu vor fi folosite în alte scopuri decât cele prevăzute în lege”, și-a exprimat îngrijorarea Vlad Gribincea.

Experții spun că obligarea stocării traficului informațional pe un timp îndelungat și posibilitatea de verificare a acestuia de către structurile statului, precum și blocarea adreselor IP, reprezintă o măsură abuzivă, cu semne de intruziune în viața privată, dar care nu v-a rezolva problema.

Uniunea Europeană recomandă țărilor din Parteneriatul Estic crearea unui centru special de combatere a crimelor cibernetice. Un asemenea centru ar putea fi deschis la Chișinău sau în Kiev.

Părinții – prieteni pentru copiii lor

Soluţiile pe care le propune societatea civilă pentru a proteja copii de pericolele internetului ar fi dezvoltarea, ca şi în România sau alte ţări europene, a unor programe privind siguranța pe internet, prin care copiii și părinții sunt instruiţi cum să prevină pericolele din lumea virtuală. O altă soluţie, spune Daniela Misail, ar fi stabilirea unui parteneriat cu companiile care vând calculatoare. Acestea ar putea oferi părinţilor filtre sau programe de supraveghere, care de cele mai multe pot fi accesate gratuit. Daniela Misail-Nichitin: „Instalarea programelor de control parental însă nu trebuie vizualizată ca singura soluţie. Recomandarea numărul unu trebuie să fie educarea: cum să utilizeze sigur spaţiul virtual. Bineînţeles că aceste discuţii trebuie să fie de pe poziţia unor parteneri egali ca şi utilizatori ai internetului. Atunci când părintele îşi creează cont pe aceeaşi reţea de socializare, unde îşi are cont şi copilul, astfel el vede mai uşor care sunt prietenii şi-i mult mai uşor să comunice cu copilul despre prietenii pe care şi-i face”.

Resurse de informare

La îndemâna profesorilor, părinţilor, dar şi a copiilor, care vor să se informeze despre siguranţa pe internet există platforma națională www.singuronline.md și mai multe resurse web în limba engleză, dar şi câteva portaluri in limba romana, cum ar fi site-ul www.sigur.info și portalurile înfrățite din rețeaua www.safeinternet.org, unde pot fi găsite materiale educative, menite să-i ajute să evite posibilele pericole. Portalul www.siguronline.md a fost lansat de Centrul Internaţional „La Strada” în ianuarie 2013 în ideea că Internetul, tehnologiile informaţionale şi de comunicare pot ajuta copiii şi tinerii să cunoască, să înveţe, să se dezvolte. Misiunea portalului este promovarea şi utilizarea în condiții de siguranță şi responsabilă a Internetului de către copii, inclusiv cu sprijinul şi implicarea specialiştilor, părinţilor şi profesorilor. Acesta oferă informaţii şi sfaturi relevante, dar şi o linie de consiliere şi raportare a cazurilor de abuz online.

Ştii să îi tratezi cu respect pe alţii online?

Centrul Internaţional „La Strada” oferă tuturor doritorilor posibilitatea de a-şi testa abilităţile de navigare online în siguranţă. Pentru aceasta, internauţii sunt invitaţi să completeze un test pe www.siguronline.md, propus în contextul Zilei Internaţionale a Siguranţei pe Internet 2017.

Testul, cu denumirea „Ştii să îi tratezi cu respect pe alţii online?” prezintă şapte situaţii pe care majoritatea internauţilor le-au trăit cel puţin o dată. Pentru fiecare situaţie, se propun trei eventuale posibilităţi de a acţiona, respondentul fiind pus în situaţia de a alege.

Angela Palancean, coordonatoarea portalului Siguronline.md, spune că testul a fost conceput pentru adolescenţi şi copii, însă poate fi urmat de oricine este curios să afle dacă ştie reguli elementare de navigare online în siguranţă.

După ce răspunde la toate cele şapte întrebări, persoanei care urmează testul îi va fi afişată o concluzie, din care va afla dacă este: Internet începător, Internet explorator sau Internet aventurier. În funcţie de răspunsurile pe care le-a dat, internautul primeşte şi o serie de recomandări referitoare la cum ar trebui să se comporte pentru a fi în siguranţă online.

Unde sesizăm cazurile de abuz pe internet 

Copiii şi părinţii care află de la odraslele lor că li s-au făcut propuneri indecente sau persoane dubioase insită pentru a se întâlni în spaţiul real pot să comunice despre aceasta pe platform www.singuronline, la telefonul de încredere al Procuraturii Generale, la orice secție de Poliție, dar şi la liniile verzi ale organizaţiilor „La strada” şi Centrul pentru prevenirea abuzului faţă de copii.